Posts under Persoane cu handicap Category
Scris de . 0 Comentarii
Descrierea cazului:
“Sunt o voce anonimă, din mulţimea celor prea mărunţi şi prea săraci ca să merite să li se dea atenţie de către politicieni.
Sunt din Iaşi. Până acum 5 ani am fost unul din puţinii specialişti care au reuşit să aducă bani europeni în România şi să mişte unele lucruri. Din puţinele mele bucurii actuale sunt Parcul Tehnologic de la Iaşi, Centrul Expoziţional Moldova, Reabilitarea arealului turistic al Mânăstirii Golia sau al celei de la Agapia, proiecte la care eu am facut partea economică; eram, evident, o parte dintr-o echipă mai mare, dar foarte bună şi foarte dedicată. Aveam atunci o mică firmă, unde lucram cu prietena mea din copilarie. Acum 5 ani, înainte de Paşti, tatăl meu a murit subit. Şi în duminica în care eu îmi îngropam părintele, la Bucureşti prietena mea din liceu imi fura absolut tot din casă şi din firmă şi mă lăsa „cu hainele de pe mine” la propriu si cu un munte de datorii.
Am încercat să le iau pe toate în piept (eu cu probleme, mama rămasă singură, numai cu o pensie destul de modestă, fratele meu avea şi el, la rândul lui, probleme financiare la vremea respectivă), drept pentru care, după 5 luni am făcut primul AVC ischemic. Am rămas cu unele sechele uşoare, dar care nu ridicau probleme. Din păcate între timp, pe fondul stresului şi al problemelor materiale, s-a agravat problema tiroidiană pe care o aveam. Am fost operată de Basedow la 17 ani dar, datorită vârstei, nu s-a scos toată tiroida. Pe nodulul rămas au început să se dezvolte vreo 10-12 noduli de dimensiuni destul de mari. Atunci endocrinologul mi-a recomandat operaţie.
Din păcate, deşi operaţia a decurs aparent bine, la jumătate de oră după ce am fost adusă de la reanimare s-a instalat paralizia de corzi vocale. După ce s-a încercat, timp de 3 săptămâni, rezolvarea cu medicamente, mi s-a făcut de urgenţă o traheostomie şi în prezent, ca şi acum 3 ani, respir printr-un tub aflat în gât, aşa cum puteţi vedea în poză. În încercarea de a reglementa măcar problema cu traheostomia am trecut în anul precedent prin vreo 5 intervenţii, la Iaşi şi Bucureşti, la Institutul de fonoaudiologie. Din păcate în cursul uneia din intervenţiile de la Iaşi am mai primit ca „bonus” o hepatită C, care s-a confirmat prima dată la prima intervenţie făcută la Bucureşti.
Diagnostic:
Ca să rezumăm: paralizia de corzi vocale şi traheostomă, boala neurologică (sindrom talamic stâng, cu suspiciuni de scleroză multiplă, agravat de AVC-ul făcut acum 3 luni, în urma căruia mi s-a interzis complet să muncesc si să mă mai enervez în vreun fel, căci risc nu atât să mor la un eventual nou accident, dar să rămân paralizată, o depresie foarte puternică, anemie, hepatită C.
Cât am mai putut lucra am lucrat, chiar la negru. Dar, din păcate, din cauza faptului că am lucrat mai mult la negru după 1989 nu am suficienţi ani pe cartea de muncă pentru o pensionare de boală, deşi comisia medicală de expertiză mi-a dat decizie pentru handicap şi pensionare cu gr.II. Am reuşit cu greu să-mi fac un dosar de pensie de handicap, l-am depus în aprilie şi abia acum am primit o confirmare că mi se va începe să se plătească pensia cu septembrie, adica din octombrie. O pensie… de 234 lei!
Ce se poate face cu ei? Nimic, în condiţiile în care, din cauza bolilor asociate (probleme endocrine, cardiace, neurologice, hepatice) am de luat multe medicamente şi ar trbui să beneficiez şi de un regim alimentar şi, poate, de recuperare medicală. Dar de aşa ceva nu mi-am pus încă problema, căci deocamdată nu ştiu cum să-mi duc zilele de la o lună la alta. Am noroc că încă mă ajută mama mea, dar are 73 de ani şi vă daţi seama câtă pensie poate să aibă, să ţină şi casa şi să mă ajute şi pe mine!
Aş avea nevoie de ajutor material să mă pot descurca în perioada asta, până reuşesc măcar să rezolv problema cu traheostoma şi să revin cât de cât la normal, să mă pot duce să-mi caut de lucru chiar la negru sau undeva înafară (vorbesc bine engleza şi franceza şi mă descurc în italiană), ca să mă pot redresa şi să îmi pot plăti şi datoriile. Ar fi extraordinar sa pot să-mi strâng banii necesari pentru o intervenţie şi tratament afară, în Turcia sau Italia, pentru rezolvarea problemei cu traheostoma. Aş putea reveni astfel la o viaţă cât de cât normală.
Ajutor necesar:
O să mă întrebaţi cu ce mă puteţi ajuta. Cu ce vreţi şi cu ce puteţi. Pe mine lunar medicamentele mă costă aproximativ 200 euro, la care se mai adaugă cam 200 euro mâncarea şi contribuţia mea la cheltuielile de întreţinere ale casei. In plus, mi-am plătit singură şi asigurările de sănătate, ca să pot beneficia de îngrijire medicală şi medicamente, deoarece din cauza bolii am fost nevoită să renunţ la locul de muncă.
Aş fi foarte fericită dacă, de exemplu, o editură sau altcineva care are nevoie de un colaborator extern, mi-ar oferi posibilitatea să lucrez, mai ales că am şi experienţă în ONG.
Pentru mine este o cinste şi o bucurie că m-am putut apropia fie şi prin intermediul unei scrisori, de un om cu suflet mare şi curat! Contează enorm, mai ales atunci când te simţi singur sufleteşte şi sunt momente când ai senzaţia că prin simplu fapt că mai trăieşti îi stânjeneşti pe cei din jur.
Contact:
Mihaela Vâscu
Mobil: 0746684077
E-mail: mihaelavascu@yahoo.com
Acte doveditoare:
Scris de . 0 Comentarii
Descrierea cazului
“Ma numesc Mihaela Georgescu, am 26 de ani si va scriu aceasta scrisoare pentru a va impartasi povestea care ne-a schimbat radical viata cu speranta sa nu fiti niciodata nevoiti si dumneavoastra sa treceti prin asemenea situatie.
Pe 28 februarie 2009 se nastea Georgescu Cosmin Gabriel al doilea copil al familiei la prima vedere un copil perfect sanatos desi era nascut prematur si cantarea doar 2,450kg si masura doar 47 cm cu toate astea scorul apgar a fost 9 si totul parea in regula. Totul mergea normal iar timpul a trecut, timp in care Cosmin a fost un copil cuminte zicem noi si fara prea multe probleme de sanatate vizibile ,insa nici nu ne dadea prea multa atentie el era fericit daca ii puneai muzica si il lasai sa isi faca de lucru ,era si inca este in schimb foarte distructiv.
Greu, dar a trecut iarna, a venit luna februarie luna in care se termina concediul meu si teoretic ar fi trebuit sa ma intorc la serviciu. Dar, ironie, mi-am gasit postul ocupat si nu prea mai era chip sa ma pot intoarce la vechiul loc de munca si cam de aici incep sa curga si dezastrele.
Iata ca fiul iubit cosmin, implinise 2 ani si nu rostea nici un cuvant, deseori nu raspundea cand il strigai,nu se juca cu fratele lui mai mare sau cu alti copii pe scurt nu exista comunicare nici verbala nici nonverbala,mergea inca pe varfuri ca si acum,si astea deja ne faceau sa ne punem semne serioase de intrebare.
Dupa multe cautari fara succes, pe 5 mai ne-a ajutat dumnezeu si a gasit sotul meu un loc de munca stabil si destul de bine platit. Urma sa imi caut si eu de lucru si viata sa-si urmeze cursul in conditii mai bune ca pana acum. Speram sa reusim sa mai construim o camera in curtea socrilor mei deoarece noi locuim intr-o camera in casa socrilor si sa facem tot ce putem sa le fie mai bine copiilor nostri.
Diagnostic
La sfarsitul lunii aprilie am fost la medicul de familie pentru a lua o trimitere catre un logoped, acolo ne-a dat o trimitere catre neuropsihiatru urmand apoi sa ajungem si la logoped. Ajunsi la neuropsihiatru am avut surpriza sa aflam ca copilul nostru nu vorbeste, nu socializeaza in nici un fel nici cu noi nici cu altcineva si asta pentru ca avea AUTISM ATIPIC.
Terapia ABA ( terapie comportamentala)
Acceptand tragicul diagnostic, am mers la spitalul Obregia la sectia a 5a la doamna doctor RALUCA GROZAVESCU pentru a vedea exact ce putem face sa il ajutam, de ce avem nevoie si sa aflam cat mai multe despre tot ce inseamna autism. Aici, toata lumea din spital a fost draguta si ne-au explicat ca el fiind inca destul de mic daca ar incepe sa faca terapia ABA intre 2 si 4 ani (depinde de modul lui de acomodare), ar putea merge si el la scoala normala.
Am aflat ca in terapia aceasta se lucreaza intensiv ( 40 de ore pe saptamana) alaturi de specialisti , de un cordonator sa faca sedinte de logopedie, sa urmeze un tratament homeopatic ca sa putem sa lucram cu el fiind foarte agitat (e mai indicat decat tratamentul medicamentos de linistire)si lucrand asa cu el in 2-4 ani puiu nostru se va putea integra in societate cu problemele aferente, ca toata lumea stie ca autismul nu se vindeca.
Suma necesara
Costul acestei terapii este de 22.000 de $ pe an, noi nu avem cum sa facem rost de o asemenea suma nici daca am munci trei vieti! Dar de suma asta este nevoie cat mai curand cat inca se mai poate face ceva pentru ingerul nostru.”
Contact:
Telefon: 0766757443
Donatii:
RO:68 BACX 0000 0006 2950 3000
Banca Unicredit Tiriac
sucursala : Brancoveanu.
contul este deschis pe numele Daniel Antoniu Georgescu
Acte doveditoare:
hotararecertificat grad handicap
Scris de . 0 Comentarii
http://www.youtube.com/watch?v=hLXRm9hTA1k
http://www.youtube.com/watch?v=XexzvGqlXnQ
“Suntem o asociatie care se ocupa de bolnavi de cancer, paralizati, invalizi, cazuri sociale, oameni care din diferite motive au ramas fara case, care nu au familii sau au fost abandonati de familii. Acesti oameni au nevoie de multe medicamente si in special multi dintre ei au nevoie de scutece. Implicati-va impreuna cu noi: rugati-va, vizitati-i, deveniti partenerii nostri.” Asa se recomanda Asociatia Crestina Peniel din localitatea Tinca, jud. Bihor, prin vocile a doi oameni: Dana si Mircea Badea, alaturi de cei doi copii ai lor, “oameni care fac o diferenta”, asa cum foarte frumos scria Flavius Ilioni, in 2010, pe blogul sau http://happyfl2000.wordpress.com/2010/04/01/oameni-care-fac-o-diferenta-mircea-si-dana-badea/:
“Mircea şi Dana Badea sunt oameni obişnuiţi. Acel tip de oameni pe care dacă îi vezi pe stradă nu au nimic aparte. Sunt o familie normală, cu 2 copii, din România. Dana este educatoare la o şcoală pentru copii cu dizabilităţi iar Mircea este pastor. Dar daca ai binecuvântarea să treci de lucrurile care se văd …şi să pătrunzi în adâncul familiei lor, vei descoperi frumuseţea naturii umane, proiectate de Divinitate atât de magnific, în fiecare dintre noi.
…
Abia în anul 2008 viziunea lor a prins viaţă. Au fost ani întregi de rugăciune, muncă grea, strângere de fonduri. Dar toate au fost uitate când au putut interna primul pacient . Pentru ei prima persoană bolnavă, pe care o puteau îngriji, hrăni şi purta de grijă, însemna întrarea în ţara lor promisă. O ţara nedorită de mulţi dintre noi.
Astăzi la Tinca, în casa Familiei Badea locuiesc 10 bătrâni în 4 saloane construite anexe locuinţei lor. Au voluntari care lucreaza împreună cu ei pentru ca acestor bătrâni să nu le lipsească nimic.
Diferenţa pe care o fac ei în viaţa celor 10 bătrâni e mare. Atât de mare încât le schimbă definitiv destinul. Familia Badea este făuritoare de destine, schimbă istoria şi revoluţionează vieţi. O fac doar în viaţa a 10 persoane. Pentru mulţi dintre noi nu pare impresionant. Dar pentru fiecare din cei 10 …pare mai mult decât impresionant.
Unul din primele lucruri pe care Mirecea Badea mi le-a spus, când l-am cunoscut a fost “nu e nimic spectaculos în ce facem noi aici”. Şi are dreptate . Ceea ce fac ei, punându-şi casa la dispoziţia bătrânilor nu este spectaculos. Spectaculos este să nu faci aşa. Senzaţional este să treci pe stradă şi să nu–ţi pese de orice amărât murdar şi flămând….
Din nefericire, lumea noastră are sistemul de valori pervertit. Şi spune binelui rău şi răului bine.
Pentru Mircea şi Dana Badea viaţa merge înainte cu fiecare vorba bună pentru cei bătrâni, cu fiecare mâncare caldă pe care aceştia o primesc şi cu fiecare încurajare pe care ei o dau celor care cel mai probabil nu vor mai avea ocazia să locuiască şi în altă parte….”
Prezentare cazuri:
Acum oaspetii casei lor sunt in numar de 22, din care ii prezentam doar pe cei mai nefericiti:
1. Anisoara: imobilizata complet la pat in urma unui accident vascular cerebral
2. Eva: cancer in faza terminala la sanul stang
3. Florea: fara o mana si fara un picior
4. Francesca: tumoare benigna la plamani
5. Ghita: imobilizat la pat in urma unui accident vascular cerebral
6. Nicolae: bolnav de Alzheimer
7. Silvia: cancer in faza terminala la uter cu metastaze
Dar toti cei 22 au nevoie de ajutorul vostru: va primesc cu drag in vizita, asteapta felicitari de la voi, cadouri de sarbatori, alimente, medicamente, scutece.
Donatii in numerar se pot face in contul :
RO09BRDE050SV32481710500
Asociatia Peniel Tinca
Contact:
Dana Badea, 0724538518
Str. Muresului nr.8, Tinca, jud. Bihor
http://ro-ro.facebook.com/pages/Asociatia-Crestina-Peniel-Tinca/130637806963934
Scris de . 0 Comentarii
Descrierea cazului
“Andreea este o fetita ambitioasa si optimista, in varsta de 11 ani, si-i singura mangaiere pe care mama o are. La nici o saptamana de la nastere a fost operata de mielomeningocel. “Dupa operatie, medicul ne-a anuntat ca interventia chirurgicala a decurs bine, dar va ramine cu sechele“, ne povesteste mama Andreei, Ceea ce s-a si intimplat. “A ramas cu parapareza flasca sechelara forma joasa“.
Andreea are nevoie de un triciclu
In acest moment, Andreea este dependenta de fotoliu rulant. Doamna Lioara, mama Andreei, face tot ce este posibil pentru sanatatea ficei domniei sale. Merge ori-de-cate ori este nevoie la spitalele de recuperare din tara de la Dezna, Oradea, merge de doua ori pe saptamana la Arad, la Centrul de Terapie si Recuperare “GHIOCELUL”, unde beneficiaza de kinetoterapie si masaj. Dar toate acestea nu sunt suficiente pentru recuperarea fizica a Andreei Anton.
Ea trebuie sa faca multa, multa miscare si pentru aceasta, are nevoie de un triciclu.
Costul acestui dispozitiv este mult prea mare pentru puterile lor financiare. Andreea face parte dintr-o familie monoparentala, tatal decedand cand aceasta avea 3 ani. Venitul familiei se compune din alocatia de stat a copilului si din indemnizatia de insotitor pe care mama o primeste de la primaria Vinga.
Suma necesara
Conform legislatiei in vigoare privitoare la persoanele cu handicap, statul este obligat sa contribuie la achizitionarea in cazul de fata, a unui triciclu. Mama Andreei, a depus la CAS Arad o cerere pentru decontarea unei sume pentru achizitionarea triciclului de care fiica domniei sale are atata nevoie. CAS Arad a aprobat suma de 1 700 ron, o suma foarte importanta, dar nu suficienta pentru achizitionarea de la “Fundatia Motivation”, a obiectului mult dorit pentru ca Andreea Anton sa faca recuperarea fizica, in lupta ei de a fi un copil sanatos.
Nu mai este nevoie de o suma mare, dar cei 500 ron necesari sunt prea multi pentru o familie care nu dispune de mijloace financiare suficiente.”
Donatii
RO75RNCB0015038835110001
Contact
0733112185
Acte
Scris de . 0 Comentarii
Descrierea cazului
“Cosmin-Marian este un copil de 5 anisori jumate, diagnosticat cu o boala grava, tetrapareza spastica. Exista posibilitate de recuperare dar familia acestuia nu are destui bani pentru a face toate procedurile medicale necesare.
In mai 2010, familia lui Cosmin- Marian, dupa multiple imprumuturi, a reusit sa stranga banii necesari si au fost in Chisinau unde copilul a facut operatia pentru Miobifrotomie subcutanata. Din pacate si aceasta trebuie repetata iar costul ei se ridica la 1850 Eur.
Venitul tatalui si mamei lui Cosmin-Marian (inclusiv alocatiile de stat al copilului) este de 1500 lei/luna din care trebuie sa plateasca toate facturile, mancarea si hainutele lui Cosmin- Marian iar procedurile medicale, fiind foarte costisitoare, nu si le pot permite in integralitate.
Procedura de recuperare cu delfini
Mamica lui Cosmin- Marian a aflat si de alte proceduri de recuperare, cum ar fi recuperarea cu delfini ce se face in Turcia, si care dau roade, modificarile in sanatatea copilului fiind vizibile, dar si acestea costa 250 de euro sedinata, fiind necesare minim 10 sedinte.
Cosmin- Marian are nevoie de noi ca sa poata sa se recupereze si sa le zambeasca parintilor care ar face orice pentru a reda sanatatea furata la nastere de niste doctori incompetenti.”
Contact:
rautaciosulcosmin@yahoo.com
-mama: 076829140
-tata: 0768929135
Donatii:
Piraeus Bank Sucursala Lacul Tei-titular cont Radu Stefan
Cont Iban: RO92 PIRB 4216 2766 3700 2000 -RON
RO58 PIRB 4216 2766 3700 3000 -EURO
Garanti Bank Sucursala Calea Mosiilor-Titular cont:Radu Alina
RO80 UGBI 0000 1220 02897-RON
R007 UGBI 0000 1220 03075-RON
R097 UGBI 0000 1220 03076-EUR
Toate actele si povestea le gasiti aici:
http://cosmin-marian.blogspot.com/
Despre terapia cu ajutorul delfinilor
“Cu ajutorul delfinilor se pot trata boli deosebit de grave, cum este paralizia cerebrala infantila, metoda fiind folosita cu deosebit succes in Cuba. Din anul 1988, delfinii din numeroase centre specializate pe acest gen de terapie, care poseda un personal calificat in acest scop, au ajutat numerosi copii sau adulti cu probleme speciale sa faca progrese prin extinderea vocabularului, dezvoltarea capacitatilor motorii sau diminuarea stresului. Desi sedintele se desfasoara sub stricta indrumare a unui terapeut specializat, adesea se poate observa ca delfinii au capacitatea innascuta de a-si schimba modul de actiune atunci cand interactioneaza cu persoanele care au probleme speciale de sanatate, sunt capabili sa diferentieze nevoile acestor oameni si sa le trateze corespunzator.
S-a observat ca delfinii prefera compania copiilor, carora le permit sa se urce pe spinarea lor si ii plimba fara a se scufunda.
Scris de . 0 Comentarii
“Ma numesc Alina Stoenescu, sunt originara din Targu Jiu si in Septembrie 2010 viata mea s-a schimbat brusc. Un telefon m-a anuntat ca parintii mei au suferit un accident de masina si au fost transportati in stare grava la spital. Nu mi-am dat seama de gravitatea acccidentului decat atunci cand am vazut fetele medicilor care imi dadeau sa semnez documente si ma puneau sa iau decizii.
Dupa mai multe saptamani de lupta primul care a cedat a fost tatal meu care a pierdut lupta cu infectiile aparute postoperator dupa ce i se amputase un picior si suferise mai multe complicatii postoperatorii. Cand afli ca tatal tau si mama ta si-au pierdut fiecare cate un picior ai impresia ca a cazut cerul peste tine. Nu stii incotro sa apuci, pe cine sa suni sau cui sa-i ceri ajutorul.
Apoi lovitura cea mai grea data sperantei a fost moartea tatalui meu la doua saptamani de la accident A lasat in spate o sotie care pe langa faptul ca trebuie sa invete sa mearga cu un singur picior mai trebuie sa faca fata si pierderii omului care a stat atatia ani alaturi de ea, omul cu care a inceput o casnicie oprita atat de crunt de un stupid accident auto care nici macar nu s-a intamplat din vina lor.
Va scriu toate acestea pentru ca vreau sa lupt pentru a o ajuta pe mama mea sa mearga din nou si sa incerce pe cat posibil sa duca o viata normala, sa se bucure de viata atat cat mai poate si sa putem sa ne revenim pe cat posibil dupa acest soc major din viata noastra.
Ecaterina Stoenescu are nevoie de o noua proteza
La numai 46 ani mama mea nu isi poate permite luxul sa stea acasa si sa beneficieze doar de pensia de handicap oferita de statul roman. Proteza actuala nu ii ofera catusi de putin mobilitate, iar impactul psihologic este unul major pentru ea.
Suma necesara
Ca de obicei pretul pentru a reveni la o viata normala este destul de mare. Pretul corect pentru mama mea este de 35.000 euro, costul unei proteze care sa ii permita sa isi reia serviciul si sa se poata reintegra in societate. In plus fata de acesti bani mama va avea nevoie de tratamente de reabilitare locomotorie, drumuri la Bucuresti, fizioterapie si multe altele care reprezinta cheltuieli pe care nu le pot sustine.
Prin urmare va rog sa ma ajutati in demersul meu de a o ajuta pe mama sa poata sa se reintegreze in societate, sa munceasca, sa isi duca nepotii la scoala, sa poata sa zambeasca din nou si sa duca o viata normala. Mama mea mergea in fiecare zi pe jos catre locul de munca si acasa. Traversa practic intreg orasul. Este o persoana foarte activa iar faptul ca se afla imobilizata practic o innebuneste.
Cum ma puteti ajuta?
O simpla trimitere a povestii mele mai departe ma poate aduce cu un pas mai aproape de visul meu. Cedeti-ma ca in acest moment este singurul lucru pe care mi-l mai doresc. As renunta la orice ca sa o vad pe mama din nou asa cum a fost inainte de acest stupid accident.
Donatii
De asemenea ma puteti ajuta cu o donatie in conturile de mai jos.
CONT RON: RO41RNCB0149047508660001
CONT EURO: RO14RNCB0149047508660002
ambele deschise la BCR sucursala Tg.Jiu, pe numele Stoenescu Ecaterina
Contact
0766197586 / stoenescu.alina@yahoo.com”
Acte
decizie-cas-incadrarea-in-grad-de-handicap-2-fara-drept-de-munca
Scris de . 0 Comentarii
Sergiu a fost diagnosticat cu epilepsie la varsta de 3 ani, insa boala este de la nastere. Este incadrat in grad de handicap accentuat. Din pacate in ultimul timp are manifestari de pareza pe partea stanga (mana si piciorul stang), retard psihic usor/mediu, precum si dificultati de atentie si invatare.
Mama lui a discutat cu Dr. Marcel Platon de la Clinica Gynesurse din Chisinau, si Sergiu a fost programat pentru tratament si recuperare pentru data de 16 martie 2011. Pentru ca parintii nu au reusit sa stranga cei 1200 euro necesari pentru tratament pana in data de 16 martie 2011, Sergiu nu a mai ajuns la Chisinau.
Pentru ca Sergiu sa poata sa merga sa faca tratamentul pentru pareza si epilepsie, trebuie ca parintii lui sa stranga suma de 1.200 euro. Suma este insa mult prea mare pentru posibilitatile lor.
Daca doriti sa-l ajutati pe Sergiu sa poata pleca la tratament, o puteti face:
- in contul IBANRO18BPOS34006242589RON01
deschis la BANCPOST, sucursala SUCEAVA,
titularul contului Solomon Elena.
Contact: 0747.601.827


















-ro.png)








